Română

GEORGE FRIEDMAN DESPRE GEOGRAFIA POLITICĂ ÎN ORIENTUL MIJLOCIU

Notițe de lectură despre strategia politică în regiunea Orientului Mijlociu descrise de George Friedman în “Următorul deceniu: de unde venim … și încotro ne îndreptăm” (2011): Capitolul 6.

În 1453, turcii cuceriseră Constantinopolul şi până în secolul al XVI-lea o mare parte din teritoriul care fusese odată cucerit de Alexandru cel Mare. Cea mai mare parte din Africa de Nord, Grecia şi Peninsula Balcanică, precum şi zona care se întinde de-a lungul ţărmului nordic al Mării Mediterane, s-a aflat sub control otoman din vremea lui Columb şi până în secolul XX.

Toate acestea s-au sfârşit în momentul în care otomanii, care se aliaseră cu Germania, au fost învinşi în Primul Război Mondial. Prada a ajuns în mâna învingătorilor, aceasta incluzând provincia otomană numită Siria.[…] Împărţirile ulterioare au dat naştere nu numai Siriei moderne, ci şi Libanului, Iordaniei şi Israelului.

Francezii doreau să reprezinte o influenţă în regiune încă din epoca lui Napoleon. Făcuseră, de asemenea, o promisiune să apere creştinii arabi din zonă împotriva majorităţii musulmane a populaţiei. […] în anii 1920, când francezii au ajuns în sfârşit să deţină controlul, au transformat regiunea predominant maronită (creştină) a Siriei într-o ţară separată, denumind-o după elementul topografic dominant, munţii Liban. Ca stat, Libanul nu avea nici o realitate anterioară. Singura trăsătură care unea populaţia era o anumită afinitate faţă de Franţa.

Zona britanică din sud a fost împărţită în mod similar prin nişte linii arbitrare[în funcție de interesele și promisiunile britanicilor]… După ce britanicii s-au retras în 1948, Transiordania a devenit Iordania de astăzi, o ţară care, precum Libanul şi Arabia Saudită, nu a existat înainte

Nici una dintre aceste frânturi nu era o naţiune, în sensul deţinerii unei istorii sau identităţi comune, cu excepţia Siriei, care îşi revendica o descendenţă ajungând până în remurile biblice. Libanul, Iordania şi Palestina erau invenţii franceze şi britanice, menite să le aducă avantaje politice. Istoria naţională nu ajungea decât până la domnul Sykes şi domnul Picot şi la câteva înşelătorii britanice în Arabia.

(more…)

Advertisements

Istorii ale traficului de ființe umane din Moldova și România

Traficul de fiinţe umane este exploatarea altei persoane sau muncii acesteia prin înşelăciune, constrîngere, deseori în medii necunoscute persoanei exploatate. Traficanţii se bazează pe o varietate largă de metode, deseori profitînd de oameni aflaţi în poziţie vulnerabilă, cum ar fi migranţii ilegali.

Se observă o tendinţă de creştere a victimelor care acceptă locuri de muncă cu risc ridicat (chelneri, dansatori, prostituţie, gazdă, etc.). Principalul motiv fiind disperarea cauzată de sărăcie, şomaj, salarii joase, iar uneori şi trauma psihologică urmare a violenţei în familie, inclusiv a abuzului fizic şi psihologic, incest şi viol.

Câteva istorii ale traficului de ființe umane:

– Viorica Ursa, traficant condamnat la 10 ani închisoare. Ea descrie visurile pe care ea le-a avut și care împreună cu fetele pe care le-a traficat au ajuns la o soartă tristă.

– o istorie a traficului de fiinte umane din România in Franța.

(more…)

Landromatul rusesc în Moldova

„Spălătoria de bani” care a tranzitat Moldova a avut misiunea de a crea iluzia unor activități de afaceri pentru a justifica sursa de bani, susținută de o instanță de judecată care semna ordonanțe judecătorești pentru a legaliza banii murdari.

O tranzacție tipică începea cu două companii off-shore, de multe ori cu sediul în Marea Britanie, și cu adevărații lor proprietari ascunși în zonele off-shore, numite și paradise fiscale. Companiile semnau un contract fals, în care una cădea de acord să-i împrumute celeilalte sume mari de bani, chiar dacă în realitate nu a existat nici un împrumut.

Paradisul fiscal ales în această operațiune a fost Belize, iar sumele implicate în fiecare tranzacție au fost uriașe, variind de la 100 la 800 milioane USD. Contractele, în fiecare caz, stipulează că datoria a fost garantată de către companii din Federația Rusă, aproape întotdeauna conduse de un cetățean moldovean, infiltrat pentru a face accesul în instanțele judecătorești din Republica Moldova.

Următorul pas pentru compania „debitor” a fost de a refuza să ramburseze datoria companiei „creditor”, astfel transferând datoria pe seama companiilor rusești care au garantat împrumutul. Compania „creditor”, înainta o cerere în instanța de judecată din Republica Moldova, unde un judecător urma să emită o ordonanță de legalizare, datoria fiind la fel de reală și obligând firma rusească să o stingă.

Apoi, firma din Rusia era obligată de un executor judecătoresc să transfere banii murdari într-un cont deschis de către compania „creditor”. Pentru fiecare caz, banii au fost transferați din Rusia către banca „Moldindconbank” – o instituție financiară conectată la unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din țară. În cele din urmă, banii au fost transferați pe contul companiei „creditor”, care s-a aflat mereu la banca letonă Trasta Komercbanka.

Cea mai mare operațiune de spălare de bani din Rusia „Laundromatul” – a implicat zeci de moldoveni nevoiași care au căzut în plasa grupărilor criminale rusești.

Gheorghe Munteanu este unul dintre ei. Are 35 ani și trăiește modest într-o casă din centrul satului Ulmu din raionul Ialoveni. Acum un an s-a bătut cu un consătean și a rămas invalid. De atunci nu poate lucra. Soția lui, Irina, este cea care aduce bani în casă.

În 2012, fără să știe, atât Gheorghe cât și Irina au figurat în contracte fictive cu o datorie de un miliard de dolari, bani pe care ar fi trebuit să-i întoarcă unor firme-fantome. Datoria a fost pusă pe spatele lor de companii offshore și firme din Rusia.

Alte resurse:
https://www.rise.md/articol/operatiunea-ruseasca-the-laundromat/
https://www.theguardian.com/world/2017/mar/20/the-global-laundromat-how-did-it-work-and-who-benefited
https://www.occrp.org/en/laundromat/
https://en.wikipedia.org/wiki/Russian_Laundromat

wind of change in Moldova …

Au fost publicate noi reglementări importante în domeniul financiar-economic, care schimbă cu mult viziunea în acest sector în Republic Moldova.

Legea Nr.171 din 11.07.2012 privind piaţa de capital
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=344790

Legea Concurenței Nr. 183 din 11.07.2012
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=344792