Moldova

Istorii ale traficului de ființe umane din Moldova și România

Traficul de fiinţe umane este exploatarea altei persoane sau muncii acesteia prin înşelăciune, constrîngere, deseori în medii necunoscute persoanei exploatate. Traficanţii se bazează pe o varietate largă de metode, deseori profitînd de oameni aflaţi în poziţie vulnerabilă, cum ar fi migranţii ilegali.

Se observă o tendinţă de creştere a victimelor care acceptă locuri de muncă cu risc ridicat (chelneri, dansatori, prostituţie, gazdă, etc.). Principalul motiv fiind disperarea cauzată de sărăcie, şomaj, salarii joase, iar uneori şi trauma psihologică urmare a violenţei în familie, inclusiv a abuzului fizic şi psihologic, incest şi viol.

Câteva istorii ale traficului de ființe umane:

– Viorica Ursa, traficant condamnat la 10 ani închisoare. Ea descrie visurile pe care ea le-a avut și care împreună cu fetele pe care le-a traficat au ajuns la o soartă tristă.

– o istorie a traficului de fiinte umane din România in Franța.

(more…)

Advertisements

Торговля людьми в бывший Советский Союз

Торговля людьми – это глобальная проблема, которая затрагивает жизнь миллионов людей практически в любой стране мира и которая лишает их человеческого достоинства.

Торговля людьми вводит в заблуждение и превращает в жертв женщин, мужчин и детей из всех уголков мира и ежедневно заставляет их быть объектом эксплуатации. Хотя самой известной формой торговли людьми является сексуальная эксплуатация, сотни тысяч жертв становятся также объектом торговли для целей принудительного труда, подневольной работы в качестве домашней прислуги, детского попрошайничества или извлечения органов.

По данным национальных органов, самым распространенным видом торговли людьми является торговля в целях сексуальной эксплуатации.

Grand theft Moldova – how billions are vanishing

Moldova is a tiny country squeezed between the interests of Russia and the European Union. Despite or perhaps because of its rampant poverty, it has grown into one of the biggest money laundering hubs on the continent.

Billions in black money flow annually through local banks. Moldova is a proxy – most of the money flowing through its banking system is not Moldovan. But the process has corrupted Moldovan society and wreaked havoc on the country’s politics, economy and judiciary.

The November billion vanished after the banks gave loans to companies owned by people whose identities remain hidden in a maze of offshore corporations. The borrowers took the money and ran. The collapse of these loans was a serious blow to a Moldovan banking sector already buffeted by corruption scandals:

  • The Magnitsky Affair began in 2007 when US$ 230 million was stolen from the Russian budget. Eventually, the money was routed through a group of Moldovan banks; some of it was traced to high-end real estate in New York City.
  • The Russian Laundromat, uncovered by OCCRP in August of 2014, was much bigger, passing US$ 20 billion in stolen Russian funds through some of the same Moldovan banks en route to Europe.

Resources:
https://www.occrp.org/en/investigations/4203-grand-theft-moldova

Traficul de ființe umane în Moldova și România

Din nefericire aceasta este o realitate pentru această regiune împânzită de sărăcie și corupție. Majoritatea victimelor din numărul persoanelor traficate, sunt femei şi fete, care în de obicei sunt impuse să practice prostituţia. Jumătate din numărul persoanelor traficate, sunt minori, care sunt exploataţi sexual, impuși la muncă silită sau le sunt preluate organele.

Moldova și România continuă să se numere printre “pieţele” cele mai înfloritoare pentru exploatarea sexuală, munca forţată şi traficul de organe. Mii de persoane au emigrat din această regiune pentru a scăpa de sărăcie și a avea o șansă la o viață decentă. Traficanţii însă se folosesc de această emigrare masivă, legală şi ilegală, pentru a fi aduse în stare de sclavie sau servitute. Victime ale traficului de fiinţe umane pot deveni bărbaţi, femei şi copii.

Traficul de fiinţe umane a afectat mai toate vârstele. Cele mai multe victime de obicei sunt din mediul rural. În ultimii ani, printre victimele traficului figurează tot mai des bărbaţii.

În multe cazuri, victimelor traficului de fiinţe umane le sunt promise locuri de muncă avantajoase în străinătate. Ulterior, odată ajunşi la locul de destinaţie, adeseori pe contul traficanţilor, acestea descoperă că sunt “îndatorate” traficanţilor şi prin urmare obligate să muncească pe gratis sau pentru un salariu derizoriu. Femeile şi fetele sunt adesea recrutate ca să lucreze în sectorul serviciilor sau domeniul hotelier, dar sfârşesc prin a se prostitua, forţate de teamă, “datorii”, dependenţa de droguri sau violenţă.

Mai jos vedeți:
– istoria lui Tudor Viola, traficant de ființe umane care descrie modul în care aducea femei pe străzile Spaniei.

– istoria Marianei Racu, tânară din Moldova condamnată la 7 ani închisoare pentru trafic de ființe umane. Un caz în care prada devine vânător. Fiind traficată singură, ea a fost acuzată mai târziu de trafic de prietena sa.

Evolutia populatiei Republicii Moldova si a României

Găsiţi mai jos câteva grafice privind evoluţia populaţiei Republicii Moldova şi a României începând cu anii ’40 ai secolului trecut.

Evoluția populației Republicii Moldova (1940-2016)
După câte se vede trendul actual al populației este negativ. Începând cu 1940 și în timpul Uniunii Sovietice, populația Moldovei  a crescut de la 2,468 mln până la un maxim de 4,366 mln. în 1991, după care a urmat un trend negativ. Scăderea abruptă din 1997-1998 se datorează faptului că nu sunt incluși locuitorii regiunii transnistrene.

md_pop

Link pentru tableau view
Data source: http://www.statistica.md

Evoluția populației României în conformitate cu recensămintele organizate în perioada 1948-2011
Demografia în România a avut un trend pozitiv până la începutul anilor ’90 ajungând de la o populaţie de aproape 15,9 milioane în 1948 la cifra de aproape 22,8 milioane de persoane în 1992; după care trendul se modifică şi recensământul din anul 2011 arată o populaţie de 20,1 milioane. Trendul se menţine şi în continuare – pentru anul 2015 Institutul Naţional de Statistică din România raportează pentru 01.01.2015 cifra de 19,87 milioane.

dashboard-1

Link pentru tableau view
Data source: http://www.recensamantromania.ro

Goodbye Moldova! / La revedere Moldova!

Welcome back in USSR. After 25 years of independence from Soviet Union and after 16 years of president election by the Parliament, people had a chance to elect again directly his president.

dodon_igor_5_03117500

Igor Dodon, pro-Russian candidate, won in the presidential elections in Moldova on 11/13/2016. After 7 years of pro-European direction, people of Moldova voted for a pro-Russia president with a rate of 52,27%.  It seems that more people want a better relation with Russia and a change of priorities in external  policies.

media_147912359070987500

In the same time, Government authorities have been accused of bad organisation of the elections, especially that many citizen from abroad could not accomplish their voting rights, use of administrative resources and other violations.

As result, Moldova has now a pro-European government which was not able to convince the people of the need of European reforms and a pro-Russia president, with young people announcing protests due to defrauded elections.  In the end another period of uncertainty and instability comes in this small country at the edge of the European Union.

 

Un nou guvernator la Banca Națională a Moldovei

Astăzi a fost aprobat un nou guvernator la Banca Națională a Moldovei – Sergiu Cioclea, un bancher cu experiență în străinătate.
http://agora.md/stiri/17117/video–candidatura-lui-cioclea-la-bnm-a-fost-votata-de-parlament

Așteptăm să vedem ce mișcări va avea BNM sub o nouă conducere. A realizat oare noul guvernator în ce sistem captiv a venit? Va reuși să schimbe ceva în percepția publică asupa BNM și sistemului bancar local? Să vedem cine pe cine va învinge – noul guvernator sistemul sau sistemul pe noul guvernator.

CNPF a aprobat un nou cod de guvernare corporativă

CNPF încearcă să educe piața și participanții acesteia prin introducerea unor modele de comportament la care fiecare societate ar trebui să tindă, astfel punându-se accent pe așa numita “soft-law”.

În Monitorul Oficial din 04.03.2016 a fost publicată Hotărârea CNPF privind aprobarea unui nou cod de guvernare corporativă, care urmează a fi pus în aplicare obligatoriu de către entitățile de interes public în termen de 6 luni și la dorință de către alte societăți comerciale.

Dacă până acum codul de guvernare era doar o foaie de hârtie la care nimeni nu atrăgea atenție deoarece avea doar un caracter de recomandare mai mult, acest cod aprobat se vrea a fi un document de politici cu un nivel de aplicare mai eficient și care aduce în același timp mai multe elemente noi.

Astfel societățile vor fi nevoite să justifice orice acțiune care deviază de prevederile codului de guvernare corporativă și să facă publică o declarație de  guvernanță corporativă, care urmează de asemenea a fi plasată și pe pagina bursei de valori unde sunt admise valorile sale mobiliare (de abia aștept să văd vreo una!).

Codul de guvernare corporativă include norme privind drepturile acționarilor, organele de conducere ale societății, secretarul corporativ, politica de remunerare, conflictul de interese, rolul “stakeholder”-ilor, dezvăluirea informățiilor și transparența, auditul, controlul intern şi managementul riscului.

Dar totuși, rămâne întrebarea principală, luând în considerare lipsa de transparență generală pe piață, lipsa unei educații financiare și a unei culturi corporative, tendința de concentrare a controlului în cadrul societăților pe acțiuni, respingerea oricăror schimbări sau reforme inițiate pe piață, costuri suplimentare, etc.  – Sunt oare pregătite societățile pe acțiuni autohtone să facă față unor noi reguli corporative?