Uniunea Europeana

AML EU framework

5th Anti-Money Laundering Directive (Amendments to the 4th Anti-Money Laundering Directive)

​The 5th Anti-Money Laundering Directive, which amends the 4th Anti-Money Laundering Directive was published in the Official Journal of the European Union on 19 June 2018. The Member States should have been transposed this Directive by 10 January 2020.

These amendments introduce substantial improvement to better equip the Union to prevent the financial system from being used for money laundering and for funding terrorist activities.

These amendments will:
– enhance transparency by setting up publicly available registers for companies, trusts and other legal arrangements;
– enhance the powers of EU Financial Intelligence Units, and provide them with access to broad information for the carrying out of their tasks;
– limit the anonymity related to virtual currencies and wallet providers, but also for pre-paid cards;
– broaden the criteria for the assessment of high-risk third countries and improve the safeguards for financial transactions to and from such countries;
– set up central bank account registries or retrieval systems in all Member States;
– improve the cooperation and enhance of information between anti-money laundering supervisors between them and between them and prudential supervisors and the European Central Bank.

 

Here you can find the factsheet on the main changes of the 5th Anti-Money Laundering Directive

 

George Friedman despre Europa

Notițe de lectură despre strategia politică a SUA in Europa, descrise de George Friedman în “Următorul deceniu: de unde venim … și încotro ne îndreptăm” (2011): Capitolul 8-9.

Majoritatea acestor ţări[din Europa de Est] nu au fost independente până când Primul Război Mondial nu a dus la prăbuşirea imperiilor austro-ungar, rus, otoman şi german. În general, au fost împărţite, subjugate şi exploatate. În cazul Ungariei, spre exemplu, presiunea nu a fost prea mare. În alte cazuri, a fost de-a dreptul brutală. Dar toate aceste naţiuni ţin minte ocupaţia nazistă, şi apoi pe cea sovietică, iar acele ocupaţii au fost monstruoase. Este adevărat că regimul german şi cel rus de astăzi sunt diferite, dar epoca ocupaţiei este încă proaspătă în amintirea est-europenilor, iar urmările faptului de a se fi aflat în sfera de influenţă germano-rusă le-au marcat caracterul naţional. Acea amintire va continua să le modeleze comportamentul în deceniul următor.

Europa contemporană este în căutarea unei ieşiri din infern. Prima jumătate a secolului XX a fost un măcel, începând cu Verdun şi terminând cu Auschwitz. În a doua jumătate, europenii au trăit sub ameninţarea unui posibil război nuclear ruso-american, purtat pe pământ european. Epuizată de vărsarea de sânge şi de neliniştea continuă, Europa a început să-şi imagineze o lume în care toate conflictele erau de natură economică şi gestionate de birocraţii de la Bruxelles. […] În cei douăzeci de ani de după prăbuşirea Uniunii Sovietice, părea că îşi găsiseră utopia, dar acum, viitorul este mult mai puţin sigur. Privind înainte spre următorii zece ani, nu văd o întoarcere a tranşeelor şi a lagărelor de concentrare, dar întrevăd o creştere a tensiunilor geopolitice la nivel continental şi, alături de ele, rădăcinile unor conflicte mai serioase.

(more…)