Criza financiara

Formarea pietei libere & criza financiară

Notițe de lectură  despre formarea pieței libere.
George Friedman  – “Următorul deceniu: de unde venim … și încotro ne îndreptăm” (2011) : Capitolul 3. Criza financiară și renașterea statului

Piaţa liberă modernă este o invenţie a statului, iar regulile sale nu sunt impuse natural, ci sunt rezultatul aranjamentelor politice. Motivul pentru care am ajuns la această concluzie este că fundamentul practic al economiei moderne este corporaţia, iar corporaţia este o născocire care a devenit posibilă datorită statului modern. Corporaţia este o invenţie extraordinară. Creează o entitate despre care legea spune că este răspunzătoare pentru datoriile unei afaceri. Persoanele care deţin afacerea, fie că sunt proprietari unici, fie că vorbim despre un număr mare de parteneri, nu sunt personal răspunzătoare de acele cheltuieli. Ele nu se expun pierderii unei sume mai mari decât investiţia iniţială. În acest fel, legea şi statul mută riscul de la îndatoraţi la creditori. Dacă afacerea eşuează, creditorii trag ponoasele. Nu exista aşa ceva înainte de naşterea „companiilor coloniale“ în secolul al XVII-lea. Înainte de acea vreme, dacă deţineai o afacere, erai răspunzător pentru fiecare parte a ei. Fără această inovaţie, nu ar fi existat piaţa de acţiuni aşa cum o cunoaştem noi astăzi şi nimeni nu ar fi investit în firme start-up şi în micii întreprinzători.

Pretutindeni în lume, criza din 2008 a redefinit graniţele dintre corporaţie şi stat, reducând autonomia pieţei şi puterea elitei financiare, ceea ce a avut un impact minimal asupra Chinei şi Rusiei, unde sistemul era deja puternic orientat spre stat. A avut un oarecare efect în Europa, unde puterea statală a fost întotdeauna mai puternică decât în SUA. A avut un efect substanţial în Statele Unite, unde piaţa şi elita financiară dominaseră încă din timpul lui Reagan. A aprins în acelaşi timp şi o dispută politică între stânga şi dreapta asupra justificării acestei modificări. În Statele Unite, în special, limitele sunt în continuă schimbare, iar disputa se poartă tot timpul în termeni morali. În ciuda fluctuaţiilor, întărirea statului va fi una dintre caracteristicile definitorii ale următorului deceniu, la nivel global.

Cel mai semnificativ efect al crizei din 2008 se va face simţit la nivel geopolitic şi politic, nu economic. Criza financiară din 2008 a demonstrat importanţa independenţei naţionale. O ţară care nu îşi controla propriul sistem financiar sau propria monedă era foarte vulnerabilă în faţa acţiunilor altor ţări. Această conştientizare a făcut ca anumite structuri precum Uniunea Europeană să nu mai fie la fel de bine privite ca înainte. În următorul deceniu, principalul curent nu va mai fi unul de limitare a suveranităţii economice, ci de creştere a naţionalismului economic.

“Inside Job”, a reminder of the financial crise.

http://filme-online-gratis.com/blog/2011/03/29/job-2010/
http://filmehd.net/inside-job-2010-filme-online-gratis.html

A real engineer build bridges, a financial engineer builds dreams, and when those dreams turn out to be nightmares, other people pay for it.

It won’t be easy, but some things are worth fighting for.

Investprivatbank in faliment / Банкротство “Инвестприватбанка” / Bankruptcy of InvestprivateBank

RO

Banca Naţională a Moldovei a retras, la 19 iunie, „licenţa de desfăşurare a activităţilor financiare a Băncii Comerciale „Investprivatbank” S.A, numindu-l lichidator, conform Legii instituţiilor financiare, pe expertul de la  Banca Naţională a Moldovei Ion Ropot”, anunţă BNM printr-un comunicat de presă.

Emma Tăbârţă a menţionat că în cadrul controlului efectuat de BNM a fost depistat că banca nu menţine mărimea capitalului de gradul I şi a coeficientului suficienţei capitalului ponderat la risc în conformitate cu cerinţele stabilie de BMN, încălcând astfel articolele 5 şi 14 din Legea instituţiilor financiare şi ale Regulamentului BNM cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc. De asemenea, a fost depistat că banca nu menţinea lichiditatea curentă în termenele şi mărimea în conformitate cu exigenţele prevăzute de BNM cu privire la lichiditatea băncii. Nerespectarea acestor prevederi a condus la dependenţa băncii de resurse lichide atrase pe piaţa interbancară.

Totodată, «din cauza managementului neadecvat», banca a ajuns în incapacitate de plată. În afară de asceasta potrivit ei, începând cu 31 martie, banca a prezentat date eronate privind mărimea capitalului de gradul I, coeficientul suficienţei capitalului ponderat la risc şi datele cu privire la lichiditatea băncii. Astfel, coeficientul real de lichiditate al băncii constituia 8,84%, iar capitalul de gradul I al băncii constituia minus 117 mil. lei, pe când banca a indicat capitalul de gradul I în valoare de 176 mil. lei.

RU

Нацбанк Молдовы отозвал лицензию у “Инвестприватбанка”. Десятки вкладчиков штурмуют офис банка.
Банкротство произошло из-за того, что банк предоставлял ложные отчеты по ликвидности, отметила Тэбырцэ.

(more…)

Investprivatbank in faliment / Банкротство "Инвестприватбанка" / Bankruptcy of InvestprivateBank

RO

Banca Naţională a Moldovei a retras, la 19 iunie, „licenţa de desfăşurare a activităţilor financiare a Băncii Comerciale „Investprivatbank” S.A, numindu-l lichidator, conform Legii instituţiilor financiare, pe expertul de la  Banca Naţională a Moldovei Ion Ropot”, anunţă BNM printr-un comunicat de presă.

Emma Tăbârţă a menţionat că în cadrul controlului efectuat de BNM a fost depistat că banca nu menţine mărimea capitalului de gradul I şi a coeficientului suficienţei capitalului ponderat la risc în conformitate cu cerinţele stabilie de BMN, încălcând astfel articolele 5 şi 14 din Legea instituţiilor financiare şi ale Regulamentului BNM cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc. De asemenea, a fost depistat că banca nu menţinea lichiditatea curentă în termenele şi mărimea în conformitate cu exigenţele prevăzute de BNM cu privire la lichiditatea băncii. Nerespectarea acestor prevederi a condus la dependenţa băncii de resurse lichide atrase pe piaţa interbancară.

Totodată, «din cauza managementului neadecvat», banca a ajuns în incapacitate de plată. În afară de asceasta potrivit ei, începând cu 31 martie, banca a prezentat date eronate privind mărimea capitalului de gradul I, coeficientul suficienţei capitalului ponderat la risc şi datele cu privire la lichiditatea băncii. Astfel, coeficientul real de lichiditate al băncii constituia 8,84%, iar capitalul de gradul I al băncii constituia minus 117 mil. lei, pe când banca a indicat capitalul de gradul I în valoare de 176 mil. lei.

RU

Нацбанк Молдовы отозвал лицензию у “Инвестприватбанка”. Десятки вкладчиков штурмуют офис банка.
Банкротство произошло из-за того, что банк предоставлял ложные отчеты по ликвидности, отметила Тэбырцэ.

(more…)

Reducerea PIB-ului cu 7% in primul trimestru

Conform comunicatului din 15.06.2009 al Biroului National de Statistica PIB-ul a cunoscut o reducere de 6.9% fata de perioada respectiva a anului trecut.

Biroul Naţional de Statistică comunică datele privind produsul intern brut în ianuarie-martie 2009.

Reducerea semnificativă în trimestrul I 2009 faţă de trimestrul I 2008 a ritmurilor activităţilor economice de bază din economia naţională (industria – cu 24,2%, construcţiile – cu 36,8%, comerţul cu amănuntul – cu 4,3%, parcursul mărfurilor – cu 57,7%, volumul exporturilor şi importurilor (în USD) – cu 19,2 şi 25,2% respectiv) a avut un impact negativ asupra ritmurilor indicatorilor macroeconomici.

În ianuarie-martie 2009 produsul intern brut a constituit în valoare nominală 12974 mil. lei, preţuri curente de piaţă. În termeni reali, produsul intern brut s-a situat cu 6,9 % sub nivelul perioadei respective a anului precedent.

Ritmul de creştere a valorii adăugate brute total pe economie s-a redus de la 105,1% în ianuarie-martie 2008 la 93,4% în perioada de referinţă.

Valoarea adăugată brută produsă în sectoarele de bunuri şi servicii s-a diminuat în raport cu perioada analogică a anului precedent respectiv cu 19,5% şi 2,0%, influenţînd negativ (cu -3,8% şi -1,3% respectiv) ritmul produsului intern brut. Ponderea sectorului de servicii în produsul intern brut s-a mărit în raport cu ianuarie-martie 2008 cu 1,5 puncte procentuale, pe cînd cea a sectorului de bunuri s-a redus cu 0,9 puncte procentuale.

În rezultatul micşorării volumului producţiei şi importurilor, impozitele pe produse şi import s-au diminuat cu 12,8% comparativ cu perioada similară a anului precedent, influenţînd negativ (cu -2,4%) ritmul produsului intern brut.

Reduceri s-au înregistrat şi pentru elementele de cheltuieli a produsului intern brut. Consumul final  a fost în descreştere cu 9,0% în raport cu perioada respectivă a anului precedent. Scăderea a fost condiţionată preponderent de consumul final al gospodăriilor populaţiei – cu 10,2%. Formarea brută de capital fix s-a redus cu 36,4% faţă de ianuarie-martie 2008, contribuind în perioada de referinţă cu 16,8% la formarea produsului intern brut în raport cu 25,4% în perioada similară a anului anterior.

Exportul şi importul de bunuri şi servicii s-au diminuat respectiv cu 14,7% şi 28,2% faţă de perioada respectivă a anului precedent.

again "despre criză"

In ultima perioada tema crizei care a afectat tot globul a fost intoarsa pe toate partile, peste tot  – in ziare, TV, in metrou, in autobuz, in supermarket , in bazar, peste tot acelasi subiect de discutie – criza, criza si iar criza  ! Toti suntem afectati de ea, si nici nu e de mirare  ca toata lumea a devenit obsedata de aceasta recesiune economica, cu toate ca mai apar si unele semnale pozitive, mai nou.

Ce mai zic ziarele ?!

(more…)

again “despre criză”

In ultima perioada tema crizei care a afectat tot globul a fost intoarsa pe toate partile, peste tot  – in ziare, TV, in metrou, in autobuz, in supermarket , in bazar, peste tot acelasi subiect de discutie – criza, criza si iar criza  ! Toti suntem afectati de ea, si nici nu e de mirare  ca toata lumea a devenit obsedata de aceasta recesiune economica, cu toate ca mai apar si unele semnale pozitive, mai nou.

Ce mai zic ziarele ?!

(more…)

Prognozele FMI privind R. Moldova / IMF forecasts for Moldova ( ro/en)

Prognozele FMI privind efectele crizei asupra Republicii Moldova sunt destul de pesimiste, astfel economia Moldovei în anul curent se va contracta probabil cu cel puţin cinci la sută în termeni reali. Exporturile s-au redus cu peste 20 la sută, remitenţele – cu peste 30 la sută, iar volumul investiţiilor străine directe a scăzut drastic din cauza reducerii activităţii economice în statele din regiune.

Se aşteaptă pe parcursul anului curent o scădere în continuare a cererii interne, alimentate de transferurile private, dat fiind faptul că cererea sezonieră pe piaţa regională a muncii va rămâne probabil joasă.

FMI prognozează o înrăutățire a tuturor indicatorilor,
– astfel impactul crizei asupra economiei locale va duce la o scădere cu 5% pentru anul curent, și o stagnare pentru 2010.
– deficitul bugetar va cunoaște o creștere de mai mult de 10% anul acesta.
– remitențele vor scădea de la 1,860 ( mln dolari) în 2008 la 1,151 (mln dolari) în acest an.
– rezervele oficiale brute scad deasemenea de 1,672 ( mln dolari) pentru 2008  la 1276 ( mln dolari) pentru 2009.
– datoria externa de aproape de 55% din PIB

(more…)

Personalități despre criză: Ion Iliescu

Ion Iliescu

Ion Iliescu

Fostul preşedinte al României Ion Iliescu realizează o paralelă a două procese majore, petrecute la distanţă de 20 de ani, procese cu implicaţii generale, de fond, în istoria lumii contemporane: prăbuşirea sistemului comunist şi criza economică.

FRAGMENTE

De la post comunism la post capitalism: Sfidările secolului 21

Printr-o stranie coincidenţă, anul acesta, când se împlinesc  două decenii de la prăbuşirea sistemului comunist (de fapt, a unui sistem ce poate fi definit mai corect drept unul al capitalismului de stat, cu ambalaj politic fals socialist), omenirea traversează una dintre cele mai grave şi mai periculoase crize economice din istoria sa modernă, criză care va genera, indiscutabil, o serie de mutaţii importante în plan social şi politic, ample mişcări în balanţa de putere la nivel global. Este o criză care ne va obliga să reevaluăm modul în care gândim economia, în care ne raportăm la ea, la procesele care o determină, la stat şi la piaţă, la democraţie, ca sistem politic.
(more…)

Personalitati despre criză : Ion Ţiriac

Ion Tiriac

Ion Tiriac

Omul de afaceri Ion Ţiriac vorbeşte despre cri­za mondială care a lovit lumea şi România, într-un interviu acordat lui Marius Tucă, Jurnalul Național.

Fragmente

  • E adevărată chestia asta care se zice că cei care au cash acum sunt cei mai puternici oameni?

Pe departe. Dacă ai 200 de milioane de euro cash acum eşti boier. Câte bănci sunt în Europa asta care au cash? Eu ştiu una sau două. Am stat la masă cu ei. Eram la Madrid cu şeful cel mare a lui Santander, care zice: am plătit 100 de miliarde pe ABN Amro anul trecut, am dat RBS, care nu ne interesa, şi avem 50 de miliarde acum să le investim cu prerogativul cum să facem să luăm 200 de miliarde în următorii doi ani. Dacă ai cash acum cumperi la un discount de 80%-90% cam tot ce vrei. Cei care au bani acum fac legea cam peste tot.