Economics

GEORGE FRIEDMAN DESPRE GEOGRAFIA POLITICĂ ÎN ORIENTUL MIJLOCIU

Notițe de lectură despre strategia politică în regiunea Orientului Mijlociu descrise de George Friedman în “Următorul deceniu: de unde venim … și încotro ne îndreptăm” (2011): Capitolul 6.

În 1453, turcii cuceriseră Constantinopolul şi până în secolul al XVI-lea o mare parte din teritoriul care fusese odată cucerit de Alexandru cel Mare. Cea mai mare parte din Africa de Nord, Grecia şi Peninsula Balcanică, precum şi zona care se întinde de-a lungul ţărmului nordic al Mării Mediterane, s-a aflat sub control otoman din vremea lui Columb şi până în secolul XX.

Toate acestea s-au sfârşit în momentul în care otomanii, care se aliaseră cu Germania, au fost învinşi în Primul Război Mondial. Prada a ajuns în mâna învingătorilor, aceasta incluzând provincia otomană numită Siria.[…] Împărţirile ulterioare au dat naştere nu numai Siriei moderne, ci şi Libanului, Iordaniei şi Israelului.

Francezii doreau să reprezinte o influenţă în regiune încă din epoca lui Napoleon. Făcuseră, de asemenea, o promisiune să apere creştinii arabi din zonă împotriva majorităţii musulmane a populaţiei. […] în anii 1920, când francezii au ajuns în sfârşit să deţină controlul, au transformat regiunea predominant maronită (creştină) a Siriei într-o ţară separată, denumind-o după elementul topografic dominant, munţii Liban. Ca stat, Libanul nu avea nici o realitate anterioară. Singura trăsătură care unea populaţia era o anumită afinitate faţă de Franţa.

Zona britanică din sud a fost împărţită în mod similar prin nişte linii arbitrare[în funcție de interesele și promisiunile britanicilor]… După ce britanicii s-au retras în 1948, Transiordania a devenit Iordania de astăzi, o ţară care, precum Libanul şi Arabia Saudită, nu a existat înainte

Nici una dintre aceste frânturi nu era o naţiune, în sensul deţinerii unei istorii sau identităţi comune, cu excepţia Siriei, care îşi revendica o descendenţă ajungând până în remurile biblice. Libanul, Iordania şi Palestina erau invenţii franceze şi britanice, menite să le aducă avantaje politice. Istoria naţională nu ajungea decât până la domnul Sykes şi domnul Picot şi la câteva înşelătorii britanice în Arabia.

(more…)

Advertisements

Какова цена советской оккупации Молдовы?

     В Молдове начились дискусий по поводу ущерба нанесенным Советским Союзом при оккупации Молдовы и размер компенсации которые надо ставить перед Москвой. Тема была поднята Председателем Парламента Республики Молдова – Адриан Канду, в одном из последних интервию. Пока разгаворы дайдут до некоторых цифр, нужно знать что Молдова не первая из бывших стран СССР где имеют место такие дискусии. На этой теме интересно увидеть например информацию о размерах компенсации которые были озвучины Литвой.

Ниже представляю отрывок с литовскими цифрами из книги Владислава Николаевича Шведа -“Как развалить Россию? Литовский вариант

Впервые вопрос о компенсациях в размере 462 миллиардов долларов США, рассчитанных с помощью известного американского гарвардского экономиста Л. Саммерса, Литва публично озвучила еще в 1991 г. (См. газету «Согласие» /Вильнюс/, № 18,30.04.1991 г. «Цена оккупации»).

* 14 июня 1994 г. граждане Литвы в ходе всенародного референдума выразили желание добиться от России возмещения ущерба за «оккупацию».
* 13 июня 2000 г. Сейм Литвы принял Закон (№ VIII-1727) «О возмещении причиненного оккупацией СССР ущерба». На основании этого закона Межведомственная комиссия литовских институций в октябре 2000 г. представила правительству страны данные об ущербе, подсчитанные Институтом экономики и приватизации Министерства хозяйства Литвы, составляющие в стоимостном выражении 20 млрд. долл. США. Эта сумма складывалась из нижеследующих позиций (данные неофициальные):
— ущерб от гибели населения страны вследствие советской оккупации Литвы: 7,5 млрд. долл. США;
— геноцид и репрессии жителей Литвы: 1,8 млрд. долл. США;
— ущерб, причиненный преследованием резистентов: 0,171 млрд. долл. США;
— насильственный призыв граждан Литвы в Советскую Армию и военизированные части в 1940 г. и 1944–1990 гг.: 2,3 млрд. долл. США;
— национализация имущества населения, насильственное объединение земледельцев в колхозы, присвоение ценных бумаг и банковских сбережений граждан Литвы: 0,5 млрд. долл. США;
— ущерб, нанесенный оккупацией католической церкви церквями иных вероисповеданий: около 0,2 млрд. долл. США;
— ущерб из-за насильственного прекращения государственных функций: около 1,4 млрд. долл. США;
— вынужденная эмиграция и понесенный общественными организациями ущерб: около 6 млрд. долл. США;
— общеэкономические потери из-за неполученного национального продукта: около 0,8 млрд. долл. США.

* 16 января 2007 г. Литва вновь напомнила России о долге за «советскую оккупацию». Тогда Сейм Литвы в дополнение к закону от 13 июня 2000 г. принял резолюцию «О возмещении ущерба от оккупации СССР». Согласно ей, России уже предлагается выплатить Литве 24 млрд. евро.

 

The power of free market

Milton Friedman: The Power of the Market (Free To Choose – 1980) vol.1

America’s freedom and prosperity derive from the combination of the idea of human liberty in America’s Declaration of Independence with the idea of economic freedom in Adam Smith’s Wealth of Nations. Friedman explains how markets and voluntary exchange organize activity and enable people to improve their lives. He also explains the price system. Friedman visits Hong Kong, U.S. and Scotland.

Free To Choose: The Original 1980 TV Series
Free To Choose® is the ground-breaking PBS television series featuring Milton Friedman, Nobel Prize-winning economist. These programs, filmed on location around the world, have helped millions of people understand the close relationship between the ideas of human freedom and economic freedom. The interaction between those ideas has created in the U.S. the richest and freest society the world has ever known. Milton Friedman sees this success threatened by the tendency in the last few decades to assume that government intervention is the answer to all problems. In these programs, which first aired on January 11, 1980, Dr. Friedman focuses on basic principles. How do markets work? Why has socialism failed? Can government help economic development? The 1980 version consists of 10 one-hour programs.

Formarea pietei libere & criza financiară

Notițe de lectură  despre formarea pieței libere.
George Friedman  – “Următorul deceniu: de unde venim … și încotro ne îndreptăm” (2011) : Capitolul 3. Criza financiară și renașterea statului

Piaţa liberă modernă este o invenţie a statului, iar regulile sale nu sunt impuse natural, ci sunt rezultatul aranjamentelor politice. Motivul pentru care am ajuns la această concluzie este că fundamentul practic al economiei moderne este corporaţia, iar corporaţia este o născocire care a devenit posibilă datorită statului modern. Corporaţia este o invenţie extraordinară. Creează o entitate despre care legea spune că este răspunzătoare pentru datoriile unei afaceri. Persoanele care deţin afacerea, fie că sunt proprietari unici, fie că vorbim despre un număr mare de parteneri, nu sunt personal răspunzătoare de acele cheltuieli. Ele nu se expun pierderii unei sume mai mari decât investiţia iniţială. În acest fel, legea şi statul mută riscul de la îndatoraţi la creditori. Dacă afacerea eşuează, creditorii trag ponoasele. Nu exista aşa ceva înainte de naşterea „companiilor coloniale“ în secolul al XVII-lea. Înainte de acea vreme, dacă deţineai o afacere, erai răspunzător pentru fiecare parte a ei. Fără această inovaţie, nu ar fi existat piaţa de acţiuni aşa cum o cunoaştem noi astăzi şi nimeni nu ar fi investit în firme start-up şi în micii întreprinzători.

Pretutindeni în lume, criza din 2008 a redefinit graniţele dintre corporaţie şi stat, reducând autonomia pieţei şi puterea elitei financiare, ceea ce a avut un impact minimal asupra Chinei şi Rusiei, unde sistemul era deja puternic orientat spre stat. A avut un oarecare efect în Europa, unde puterea statală a fost întotdeauna mai puternică decât în SUA. A avut un efect substanţial în Statele Unite, unde piaţa şi elita financiară dominaseră încă din timpul lui Reagan. A aprins în acelaşi timp şi o dispută politică între stânga şi dreapta asupra justificării acestei modificări. În Statele Unite, în special, limitele sunt în continuă schimbare, iar disputa se poartă tot timpul în termeni morali. În ciuda fluctuaţiilor, întărirea statului va fi una dintre caracteristicile definitorii ale următorului deceniu, la nivel global.

Cel mai semnificativ efect al crizei din 2008 se va face simţit la nivel geopolitic şi politic, nu economic. Criza financiară din 2008 a demonstrat importanţa independenţei naţionale. O ţară care nu îşi controla propriul sistem financiar sau propria monedă era foarte vulnerabilă în faţa acţiunilor altor ţări. Această conştientizare a făcut ca anumite structuri precum Uniunea Europeană să nu mai fie la fel de bine privite ca înainte. În următorul deceniu, principalul curent nu va mai fi unul de limitare a suveranităţii economice, ci de creştere a naţionalismului economic.

Why states fail and how to rebuild them ?!

Reading of the day -> The Economist: Why states fail and how to rebuild them
What we can learn from countries that failed to build themselves?!

failed-state-001_

– Few things matter more than fixing failed states. Broadly defined, state failure provides “a general explanation for why poor countries are poor”. Life in a failed or failing state is short and harsh.

– Lawless regions, such as the badlands of Pakistan and Yemen, act as havens for terrorists.[…] In the most extreme form of state failure, in places like Somalia, the central government does not even control the capital city. In milder forms, as in Nigeria, the state is far from collapse but highly dysfunctional and unable to control all of its territory. Or, as in North Korea today or China under Mao Zedong, it controls all of its territory but governs in a way that makes everyone but a tiny elite much worse off.

– The key to understanding state failure is “institutions, institutions, institutions”.

– States are not wretched and unstable because of geography—if so, how to explain the success of landlocked Botswana? Nor is culture the main culprit: if so, South Koreans would not be more than 20 times richer than North Koreans. Some societies have “inclusive institutions that foster economic growth”; others have “extractive institutions that hamper it”.

The world’s newest country, South Sudan has received billions of dollars of aid and the advice of swarms of consultants since seceding from Sudan in 2011, but has failed to build any institutions worthy of the name. South Sudan failed to build institutions that transcended tribal loyalties or curbed the power of warlords. There are plenty of government buildings, including state ministries of education, culture and health. But none of them does much. Nowhere in South Sudan does the state do what it is supposed to.

The fighting becomes tribal because warlords recruit by stirring up ethnic tension so that their kinsmen will rally to them. This creates a vicious circle. Lacking protection from other institutions, people seek it from their own tribe. Rather than demand evenhanded government, they back tribal leaders, knowing that they will steal and hoping they will share the spoils with their kin.

– “The politics of the vast majority of societies throughout history has led, and still leads today, to extractive institutions.” These tend to last because they give rulers the resources to pay armies, bribe judges and rig elections to stay in power. These rulers adopt bad policies not because they are ignorant of good ones but on purpose. Letting your relatives embezzle is bad for the nation but great for your family finances.

– But failed states are not doomed to stay that way. Even states that have collapsed completely can be rebuilt. Liberia and Sierra Leone were stalked by drug-addled child soldiers a decade and a half ago; now both are reasonably calm. The key is nearly always better leadership: think of how China changed after Mao died. Many bad rulers continue deliberately to adopt bad policies, but they can be—and often are—replaced with better ones.

Afghanistan case. Afghanistan’s president since 2014, Mr Ghani is a former academic and author of a book called “Fixing Failed States”. His TED talk on fixing broken states has been viewed 750,000 times. Now he is trying to put his own theories into practice.

World Bank in Moldova – The key constraints to private sector development

World Bank study outlines key constraints to private sector development in Moldova

Interview with Melissa Rekas

http://cdnapisec.kaltura.com/index.php/extwidget/openGraph/wid/0_o74eg8rb

Abdoulaye Seck, World Bank Country Manager for Moldova

”We are delighted to be strengthening our partnership with the Ministry of Economy and Minister Lazar on the very important agenda of improving the business environment. Moldova’s small market and lack of natural resources call for openness, smart business regulations and efficient trade policies and practices. These have the potential to help Moldova capitalize on its comparative advantages and successfully change its economic paradigm to one of export-driven growth.”

The analysis identifies five most pressing problems in the business environment that are adversely affecting companies’ productivity and competitiveness. These are: customs administration; tax administration; business regulation, consisting of licenses, authorizations, permits, and inspections; the competition framework; and access to finance