Contextul primei Garantii de stat pentru salvarea sistemului bancar

Discutii la   TV8 cu privire la contextul primei Garantii de stat pentru salvarea sistemului bancar din noiembrie 2014.

Advertisements

Moldova involved in Russian Laundromat

The “Laundromat” – a financial vehicle to move vast sums of money out of Russia through banks for years. The billions were moved from Russia, into and through the 112 bank accounts that comprised the system in eastern Europe, then into banks around the world.

Reporters can now say that much of the money ultimately found its way to Russian businessmen who own groups of companies involved in construction, engineering, information technology, and banking. All held hundreds of millions of US dollars in state contracts either with the government directly, or with state-owned entities.

Money that might have helped repair the country’s deteriorating roads and ports, modernize the health care system, or ease the poverty of senior citizens – was instead deposited in a Moldovan bank. At the other end of the Laundromat, money flowed out for luxuries, for rock bands touring Russia, and on a small Polish non-governmental organization that pushed Russia’s agenda in the European Union. (It is run by Mateusz Piskorski, a Polish pro-Kremlin party leader arrested for spying for Russia).

Well-known companies unwittingly took part when beneficiaries used their Laundromat money to buy goods and services: South Korea’s Samsung received laundered money, as did the Swedish telecom company Ericsson, and the toolmaker Black & Decker. In the United States, $500,000 went to Total Golf Construction Inc., the company that boasts of renovating a Donald Trump golf course on Canouan Island in the Grenadines.

(more…)

Landromatul rusesc în Moldova

„Spălătoria de bani” care a tranzitat Moldova a avut misiunea de a crea iluzia unor activități de afaceri pentru a justifica sursa de bani, susținută de o instanță de judecată care semna ordonanțe judecătorești pentru a legaliza banii murdari.

O tranzacție tipică începea cu două companii off-shore, de multe ori cu sediul în Marea Britanie, și cu adevărații lor proprietari ascunși în zonele off-shore, numite și paradise fiscale. Companiile semnau un contract fals, în care una cădea de acord să-i împrumute celeilalte sume mari de bani, chiar dacă în realitate nu a existat nici un împrumut.

Paradisul fiscal ales în această operațiune a fost Belize, iar sumele implicate în fiecare tranzacție au fost uriașe, variind de la 100 la 800 milioane USD. Contractele, în fiecare caz, stipulează că datoria a fost garantată de către companii din Federația Rusă, aproape întotdeauna conduse de un cetățean moldovean, infiltrat pentru a face accesul în instanțele judecătorești din Republica Moldova.

Următorul pas pentru compania „debitor” a fost de a refuza să ramburseze datoria companiei „creditor”, astfel transferând datoria pe seama companiilor rusești care au garantat împrumutul. Compania „creditor”, înainta o cerere în instanța de judecată din Republica Moldova, unde un judecător urma să emită o ordonanță de legalizare, datoria fiind la fel de reală și obligând firma rusească să o stingă.

Apoi, firma din Rusia era obligată de un executor judecătoresc să transfere banii murdari într-un cont deschis de către compania „creditor”. Pentru fiecare caz, banii au fost transferați din Rusia către banca „Moldindconbank” – o instituție financiară conectată la unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din țară. În cele din urmă, banii au fost transferați pe contul companiei „creditor”, care s-a aflat mereu la banca letonă Trasta Komercbanka.

Cea mai mare operațiune de spălare de bani din Rusia „Laundromatul” – a implicat zeci de moldoveni nevoiași care au căzut în plasa grupărilor criminale rusești.

Gheorghe Munteanu este unul dintre ei. Are 35 ani și trăiește modest într-o casă din centrul satului Ulmu din raionul Ialoveni. Acum un an s-a bătut cu un consătean și a rămas invalid. De atunci nu poate lucra. Soția lui, Irina, este cea care aduce bani în casă.

În 2012, fără să știe, atât Gheorghe cât și Irina au figurat în contracte fictive cu o datorie de un miliard de dolari, bani pe care ar fi trebuit să-i întoarcă unor firme-fantome. Datoria a fost pusă pe spatele lor de companii offshore și firme din Rusia.

Alte resurse:
https://www.rise.md/articol/operatiunea-ruseasca-the-laundromat/
https://www.theguardian.com/world/2017/mar/20/the-global-laundromat-how-did-it-work-and-who-benefited
https://www.occrp.org/en/laundromat/
https://en.wikipedia.org/wiki/Russian_Laundromat

Belarusul pune cetățenii la lucru…

Presedintele belarus Aleksandr Lukașenko își impune cetățenii care nu lucrează să plătească ”impozitul pe parazitism”. Este vorba de decretul nr. 3 privind „Impozitul pe parazitism” (Декрет №3 о тунеядцах – «О предупреждении социального иждивенчества»).

Aceste măsuri au făcut ca mii de cetățeni să protesteze recent în Belarus la așa-numitele ”marșuri ale neparaziților”.

Decretul impune un impozit pentru cei care nu lucreaza 6 luni sau mai mult într-un an. Taxa impusa este de aproximativ 360 de ruble belaruse (circa 190 $).

Având în vedere admirația domnului “Președinte” Dodon față de Președintele belarus Aleksandr Lukașenko, ar trebui să ne așteptăm la o astfel de abordare și în Republica Moldova pentru a ferici poporul?

Moneygram admited Anti-Money Laundering violations …

United States Department of Justice on November 9, 2012
Moneygram International Inc. Admits Anti-Money Laundering and Wire Fraud Violations, Forfeits $100 Million in Deferred Prosecution

MoneyGram International Inc. – a global money services business headquartered in Dallas – has agreed to forfeit $100 million and enter into a deferred prosecution agreement (DPA) with the Justice Department in which it admits to criminally aiding and abetting wire fraud and failing to maintain an effective anti-money laundering program, as charged in an information filed today in the Middle District of Pennsylvania.

According to court documents, MoneyGram was involved in mass marketing and consumer fraud phishing schemes, perpetrated by corrupt MoneyGram agents and others, that defrauded tens of thousands of victims in the United States.  MoneyGram also failed to maintain an effective anti-money laundering program in violation of the Bank Secrecy Act.  The Justice Department will return the forfeited funds to the victims of the fraud scheme through its Victim Asset Recovery Program.

“MoneyGram’s broken corporate culture led the company to privilege profits over everything else,” said Assistant Attorney General Breuer.  “MoneyGram knowingly turned a blind eye to scam artists and money launderers who used the company to perpetrate fraudulent schemes targeting the elderly and other vulnerable victims.  In addition to forfeiting $100 million, which will be used to compensate victims, MoneyGram must for the next five years retain a corporate monitor who will report regularly to the Justice Department.”

(more…)

George Friedman despre terorism

Notițe de lectură  despre terorismul global și manifestările acestuia în contextul politicilor americane descrise de George Friedman  în “Următorul deceniu: de unde venim … și încotro ne îndreptăm” (2011) :  Capitolul 5. Capcana terorii

Terorismul este un act de violenţă al cărui scop principal este să genereze frică şi, prin aceasta, să aibă o influenţă politică. Bombardarea Londrei de către germani în al
Doilea Război Mondial a fost un atac terorist, al cărui ţel nu a fost să slăbească abilităţile militare ale britanicilor, ci să creeze un climat psihologic şi politic care să poată separa opinia publică de guvern şi să oblige guvernul să negocieze. Terorismul palestinian din anii 1970 şi 1980, începând cu asasinate şi terminând cu deturnarea avioanelor, a avut rolul de a atrage atenţia asupra cauzei lor şi de a hiperboliza puterea palestiniană. […] operaţiunile al-Qaeda aveau şi ele un scop politic. Problema este simplă: câte eforturi ar trebui depuse pentru oprirea şi prevenirea terorismului şi a consecinţelor sale, comparativ cu asumarea altor sarcini strategice?

Terorismul apare în mod normal ca substitut al unei acţiuni mai eficiente. Dacă germanii ar fi fost în stare să distrugă marina britanică sau dacă palestinienii ar fi fost capabili să nimicească armata israeliană, ar fi făcut-o. Ar fi fost o cale mai dreaptă şi mai eficientă către atingerea scopurilor lor. Terorismul derivă din slăbiciune, concentrându-se asupra psihicului, pentru ca teroristul să pară mai puternic decât este. Scopul teroristului este de a fi considerat o ameninţare importantă când, de fapt, nu este aşa. După cum o arată şi numele, teroristul creează o stare de spirit. Scopul său suprem este de a fi tratat ca un pericol uriaş, incomparabil. Acest fapt pune bazele unui proces politic pe care teroristul doreşte să-l iniţieze. Unii nu vor decât să fie luaţi în serios. Al-Qaeda a vrut să convingă lumea islamică de faptul că puterea sa este cea mai mare grijă a Americii. Al-Qaeda şi-a atins, de fapt, acest scop.

The power of free market

Milton Friedman: The Power of the Market (Free To Choose – 1980) vol.1

America’s freedom and prosperity derive from the combination of the idea of human liberty in America’s Declaration of Independence with the idea of economic freedom in Adam Smith’s Wealth of Nations. Friedman explains how markets and voluntary exchange organize activity and enable people to improve their lives. He also explains the price system. Friedman visits Hong Kong, U.S. and Scotland.

Free To Choose: The Original 1980 TV Series
Free To Choose® is the ground-breaking PBS television series featuring Milton Friedman, Nobel Prize-winning economist. These programs, filmed on location around the world, have helped millions of people understand the close relationship between the ideas of human freedom and economic freedom. The interaction between those ideas has created in the U.S. the richest and freest society the world has ever known. Milton Friedman sees this success threatened by the tendency in the last few decades to assume that government intervention is the answer to all problems. In these programs, which first aired on January 11, 1980, Dr. Friedman focuses on basic principles. How do markets work? Why has socialism failed? Can government help economic development? The 1980 version consists of 10 one-hour programs.

Formarea pietei libere & criza financiară

Notițe de lectură  despre formarea pieței libere.
George Friedman  – “Următorul deceniu: de unde venim … și încotro ne îndreptăm” (2011) : Capitolul 3. Criza financiară și renașterea statului

Piaţa liberă modernă este o invenţie a statului, iar regulile sale nu sunt impuse natural, ci sunt rezultatul aranjamentelor politice. Motivul pentru care am ajuns la această concluzie este că fundamentul practic al economiei moderne este corporaţia, iar corporaţia este o născocire care a devenit posibilă datorită statului modern. Corporaţia este o invenţie extraordinară. Creează o entitate despre care legea spune că este răspunzătoare pentru datoriile unei afaceri. Persoanele care deţin afacerea, fie că sunt proprietari unici, fie că vorbim despre un număr mare de parteneri, nu sunt personal răspunzătoare de acele cheltuieli. Ele nu se expun pierderii unei sume mai mari decât investiţia iniţială. În acest fel, legea şi statul mută riscul de la îndatoraţi la creditori. Dacă afacerea eşuează, creditorii trag ponoasele. Nu exista aşa ceva înainte de naşterea „companiilor coloniale“ în secolul al XVII-lea. Înainte de acea vreme, dacă deţineai o afacere, erai răspunzător pentru fiecare parte a ei. Fără această inovaţie, nu ar fi existat piaţa de acţiuni aşa cum o cunoaştem noi astăzi şi nimeni nu ar fi investit în firme start-up şi în micii întreprinzători.

Pretutindeni în lume, criza din 2008 a redefinit graniţele dintre corporaţie şi stat, reducând autonomia pieţei şi puterea elitei financiare, ceea ce a avut un impact minimal asupra Chinei şi Rusiei, unde sistemul era deja puternic orientat spre stat. A avut un oarecare efect în Europa, unde puterea statală a fost întotdeauna mai puternică decât în SUA. A avut un efect substanţial în Statele Unite, unde piaţa şi elita financiară dominaseră încă din timpul lui Reagan. A aprins în acelaşi timp şi o dispută politică între stânga şi dreapta asupra justificării acestei modificări. În Statele Unite, în special, limitele sunt în continuă schimbare, iar disputa se poartă tot timpul în termeni morali. În ciuda fluctuaţiilor, întărirea statului va fi una dintre caracteristicile definitorii ale următorului deceniu, la nivel global.

Cel mai semnificativ efect al crizei din 2008 se va face simţit la nivel geopolitic şi politic, nu economic. Criza financiară din 2008 a demonstrat importanţa independenţei naţionale. O ţară care nu îşi controla propriul sistem financiar sau propria monedă era foarte vulnerabilă în faţa acţiunilor altor ţări. Această conştientizare a făcut ca anumite structuri precum Uniunea Europeană să nu mai fie la fel de bine privite ca înainte. În următorul deceniu, principalul curent nu va mai fi unul de limitare a suveranităţii economice, ci de creştere a naţionalismului economic.